Festivalul Național de Folclor "Strugurele de Aur"

 Festivalul Național de Folclor "Strugurele de Aur" ediția a XIA-a, 04-08 septembrie 2019

An de an, ne străduim să dăm noi dimensiuni evenimentelor din cadrul Festivalului Național de Folclor ,,Strugurele de Aur”, să aducem pe scenă artiști pe care publicul se bucură să îi revadă sau să îi descopere, să oferim tinerilor concurenți repere solide.

Această ediție aduce o schimbare semnificativă în privința programului festivalului, concursul și recitalurile urmând a se desfășura în zilele de 4 și 5 septembrie, iar Gala Laureaților va avea loc vineri, 6 septembrie a.c..

Ziua de sâmbătă nu va cuprinde activități destinate publicului, ci va fi dedicată tinerilor concurenți al căror program va include vizitarea plantațiilor și cramelor Jidvei, dar și alte activități educative.

Duminică, 8 septembrie, Gala laureaților își va afla ecoul la Jidvei, locul unde a început întreaga poveste a Festivalului, o întoarcere la rădăcini și, în același timp, un tribut adus oamenilor locului, iubitori și păstrători ai tradițiilor vinului, ai portului și cântecului românesc.

În zilele de 4, 5 și 6 septembrie, în intervalul orar 18:00 – 19:50, va fi transmis, în direct pe postul TVR 1, concursul și gala laureaților, întregul eveniment fiind preluat și difuzat ulterior de TVR 1 – Emisiunea ,,TEZAUR FOLCLORIC”.

Iniţiat în anul 2001 de către conducerea companiei Jidvei, cu drag și respect pentru tot ceea ce este românesc, pentru graiul, cântecul, tradițiile și istoria noastră, Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur” contribuie la conservarea și promovarea culturii tradiționale românești. Prin evoluția și dezvoltarea pe care le-a cunoscut de-a lungul anilor, Festivalul s-a dovedit a fi un catalizator perfect a două elemente definitorii pentru zona Târnavelor: calitatea de excepție a vinurilor și respectul pentru tradiția păstrată cu sfințenie pe aceste meleaguri.

La Alba Iulia și Jidvei, în inima țării, se întâlnesc, în fiecare toamnă, mai multe generații de interpreți ai folclorului românesc: generația interpreților tineri, preocupați să cunoască și să ducă mai departe cântecul și tradițiile românești, și generația artiștilor care slujesc cântecul popular și care și-au dedicat întreaga viață acestuia.

Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur” aduce împreună specialiști ai folclorului muzical și din spațiul cultural-artistic, manageri ai unor instituții de cultură, realizatori de evenimente culturale, realizatori și producători de emisiuni radio și TV – beneficiind totodată de o amplă organizare și promovare la nivel național prin intermediul unor instituții mass-media de prestigiu. Toate aceste aspect contribuie, an de an, la buna orientare a repertoriului concurenților din toate zonele sau sub-zonele etnofolclorice din România spre melodii autentice, valoroase din punct de vedere folcloric și artistic, precum și reprezentative pentru zona din care provin participanții.

Festivalul reprezintă, totodată, o invitație de a ne apropia cu speranță, respect și demnitate de cultura tradițională și de spiritualitatea poporului român, în deplină rezonanță cu gesturile onorante întreprinse cu generozitate de inițiatorii și susținătorii acestui festival, membrii familiei Necșulescu.

Încă de la primele ediții, acest eveniment cultural, prin particularitățile sale, a câștigat un loc special în rândurile iubitorilor de folclor și ale tinerilor preocupați de păstrarea și valorificarea cântecului românesc, mobilizând numeroși tineri interpreți și reprezentând, pentru o mare parte dintre aceștia, o rampă de lansare într-o carieră artistică de succes.

Unicitatea acestui festival este conferită de organizarea amplă, complexă, cu implicare naţională, şi de eforturile consistente ale organizatorului și ale partenerilor acestuia: SC Jidvei SRL în parteneriat cu Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” și în coproducție cu Televiziunea Română – Emisiunea ,,Tezaur Folcloric”.

Drumul Cânepii

este titlul unui nou studiu etnografic realizat de Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” și a expoziției de artă fotografică amplasată în Spațiul expozițional urban al instituției

De-a lungul veacurilor, acest popor vrednic, înţelept şi harnic s-a îndeletnicit cu multe lucruri frumoase, grele şi migăloase, care l-au ajutat să-şi ducă traiul peste timpuri. 
Dintotdeauna, poporul român s-a preocupat să-şi procure hrana şi îmbrăcămintea din tot ce avea la îndemână, într-un mod cât mai natural.

Aşa cum pământul acesta a fost însămânţat cu grâu şi porumb pentru a se obţine făina din care se făcea străvechea mămăligă şi ,,pâinea noastră cea de toate zilele”, la fel se însămânţa cânepa pentru a obţine în final, printr-un parcurs sinuos şi special, pânza din care ţăranca româncă, prin iscusinţa ei, a creat minunatul nostru port românesc. Portul nostru prin care ne-am identificat ca neam, portul din cânepă cu care am îmbrăcat doina, dorul şi colinda, bogăţia intraductibilă a românului.

Drumul cânepii este un drum special şi greu, pornit din dorința de frumos a ţărăncii românce. Astfel, după ce s-a arat şi grăpat pământul, cam prin luna aprilie, sămânţa de cânepă se seamănă cu mâna pe o parcelă de pământ pregătită în prealabil. După însămânţare se acoperă cu grijă sămânţa prin grăparea şi greblarea pământului. După trei, patru luni, cânepa creşte viguroasă şi înfloreşte. Acesta este momentul prielnic pentru recoltare. Cânepa se smulge, se leagă în mănunchiuri care se vor aşeza ,,în picioare”, în poziţie verticală, ca nişte clăi, la uscat. Când tulpinile sunt uscate, lemnoase, se pun la ,,topit” într-un tău sau apă curgătoare şi se acoperă cu bolovani şi pietre mari, ca să fie tot timpul sub apă. În câteva săptămâni, fibra începe să se separe de tulpină. Atunci va începe spălarea cânepii, procedeu care devine o artă, un ritual. Se iau bolovanii, pietrele şi cânepa se scoate pe malul apei de unde se ia apoi câte un mănunchi şi rotindu-l deasupra capului, se loveşte cu putere de apă până când cânepa se albeşte. Spălarea cânepii este un procedeu foarte grea şi necesită un mare efort din patrea femeilor, fără implicarea bărbaţilor.

După ce s-a spălat, cânepa se întinde la soare pentru a se usca, rezemată de gard. După ce s-a uscat cânepa, aceasta este ,,meliţată” cu ,,meliţa”, o unealtă specială, confecționată din lemn. Prin meliţare se înlătură partea lemnoasă, se zdrobeşte şi se înlătură ,,pozdările”, întrebuințate pentru aprinderea focului.. Apoi, pentru a se obţine firul curat, ,,fuiorul”, se trece cânepa prin ,,piepteni” și ,,heciulă” (dispozitive speciale făcute din lemn şi prevăzute cu nişte ,,colţi” din fier, ca piaptănul, aşezate cu vârful în sus în aşa fel încât cânepa să fie trasă prin aceşti piepteni, ca să fie curăţată bine de toate impurităţile lemnoase). 
Din heciuială şi pieptănare rezultă fuiorul, firul cel mai de calitate, lung şi subţire, care pe urmă va fi tors. Bineînţeles că din această prelucrare mai rezultă, înainte de fuior, ,,câlţii” cu fir mai gros şi mai noduros, care după toarcere era folosit la obţinerea unor materiale mai groase, utilizate în gospodăria ţărănească.

După ce a fost ,,heciulată” şi pieptănată cânepa se face caier, se leagă în furcă şi se toarce cu fusul.

De pe fus se fac ,,jireghii” (sculuri) cu ajutorul ,,râşchitoriului” (tot un dispozitiv confecţionat din lemn). Aceste jireghi se numesc ,,torturi”, cuvânt provenit de la torsul cu fusul. 

Torturile, jireghile se pun în ciubăr, se acoperă cu ,,cenuşeriul”, o pânză obţinută tot din cânepă ţesută, peste care se pune cenuşă şi apă clocotită. Se lasă câteva ceasuri şi apoi se duce la o apă curgătoare unde se spală până se albeşte. După aceea se usucă şi se deapănă pe ,,vârtelniţă” şi se fac gheme. Firul astfel obţinut se urzeşte pe ,,urzoi” sau ,,urzari”, se învăleşte pe sulul războiului, apoi se năvădeşte în război, se dă prin iţe şi spată. Firele urzite se ung cu ,,mânjală” (tărâţe de grâu fierte cu apă), pentru a fi mai netede şi pentru a aluneca mai bine prin iţe şi spată. Firul de fuior de băteală se bagă printre rosturi cu ajutorul ,,suveicii”, după ce în prealabil s-au făcut ţevi din lemn de soc pentru a fi uşoare. Ţevile se încarcă cu firul tors cu ajutorul ,,sucălii”.

Când pânza de cânepă este gata de ţesut, se ia de pe război, se duce la râu, se spală cu apă rece, se bate cu maiul şi se întinde pe iarbă pentru uscare şi albire la lumina soarelui. Acest procedeu se repetă de mai multe ori pentru ca pânza să se albească. Când pânza este uscată şi albită, se răsuceşte în ,,viguri” (suluri) şi apoi, astfel pregătită, se foloseşte în gospodărie pentru confecţionarea celor necesare traiului. Iarna, femeile obişnuiau să scoată pânza de cânepă afară să îngheţe pentru albire.

Din pânza de cânepă, ţăranca româncă a confecţionat cu migală şi iscusinţă costume populare, chimeşi, poale, chindeie, lepedeie, saci şi tot ceea ce i-a fost necesar traiului de zi cu zi, lucruri de care românul s-a folosit şi pe care încercăm să le aducem în actualitate şi să le păstrăm peste timp.

Foto: Vasile Sârb/ședință foto realizată cu sprijinul comunității din Stremț (Județul Alba)

Documentare: Leontina Fărcaș

Înscrieri la ȘCOALA DE ARTE ȘI MEȘTEȘUGURI din cadrul Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” în perioada 02 - 27 septembrie 2019

Şcoala de Arte și Meșteșuguri din cadrul Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” are următoarele obiective:

• oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale ale comunităţii, în scopul lărgirii accesului şi participării cetăţenilor la viaţa culturală a comunităţii prin: - iniţierea, dezvoltarea şi intensificarea schimburilor culturale pe plan local, naţional şi internaţional (concursuri, festivaluri, tabere, expoziţii, etc.), organizarea de acțiuni culturale suplimentare prin intermediul cărora sunt valorificate rezultatele programelor de educaţie oferite: audiţii, înregistrări, organizări de evenimente în colaborare cu instituţiile de cultură, spectacole, concerte, expoziţii, tabere de creaţie, schimburi culturale, promovarea tinerelor talente din rândul propriilor cursanţi, înfiinţarea de structuri artistice pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare (formaţii artistice, cluburi ale absolvenţilor),
• educaţia permanentă şi formarea profesională continuă de interes comunitar în afara sistemelor formale de educaţie, urmărind: transmiterea şi valorificarea, prin programe educaţionale şi evenimente culturale specifice, a valorilor morale şi artistice din patrimoniul cultural naţional şi universal, stimularea creativităţii şi cultivarea talentului persoanelor cu abilităţi deosebite pentru formarea în meserii şi profesiuni artistice, cultivarea valorilor şi autenticităţii creaţiei naţionale contemporane şi a artei interpretative în toate genurile artistice: muzică, coregrafie, teatru, arte plastice, etc., îmbunătăţirea metodelor clasice de predare a disciplinelor artistice şi dezvoltarea unor metode noi, moderne, alternative, de instruire şi perfecţionare a abilităţilor dobândite la programele educaţionale frecventate; întocmirea unor suporturi de curs adecvate, implementarea de programe educaţionale noi, care să formeze specialişti în raport cu nevoile nou apărute în cadrul instituţiilor de profil pentru specializări artistice specific.
• promovarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial.

Pentru realizarea obiectivului de educaţie permanentă şi formare profesională continuă de interes comunitar în afara sistemelor formale de educaţie, Școala de Arte și Meșteșuguri organizează cursuri şi programe educaţionale de iniţiere, perfecţionare şi specializare a unor abilităţi din domeniile: muzică, arte plastice, meșteșuguri tradiționale, teatru, coregrafie, artă digitală.

Pentru înscrieri și informații detaliate, vă invităm să ne contactați la numărul de telefon 0258 826 410, la adresa de email:augustinbena@mail.com sau la sediul instituției din Alba Iulia, strada Mihai Viteazul nr. 2.