Mii de oameni au urcat pe Muntele Găina, păstrând tradiția de sute de ani a Târgului de Fete
Mii de oameni au participat și în acest an la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, păstrând tradiția de sute de ani a celei mai importante sărbători populare în aer liber din România. Evenimentul a atras oameni veniți din Transilvania, dar și din alte colțuri ale țării și de peste hotare, care s-au bucurat împreună de două zile cu vreme frumoasă, tradiții, muzică de calitate și petreceri în aer liber.
Târgul de Fete s-a desfășurat în perioada 20 – 21 iulie 2019, în comuna Avram Iancu și pe Muntele Găina, reunind mii de participanți în fiecare din cele două zile de sărbătoare autentică românească. Manifestările au debutat sâmbătă, în Avram Iancu, localitatea de la poalele Muntelui Găina, unde a avut loc ultima etapă a ediției din acest an a Festivalului – concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură”, un proiect cultural unic în Europa. În cadrul acestei etape au fost premiați cei mai iscusiți meșteri tradiționali din Județul Alba, marele premiu și titlul „meșterul tradițional al județului Alba în anul 2019” revenindu-i Aureliei Matei din Gârda, meșter în arta cusăturilor tradiționale. Programul a cuprins și o expoziție etnografică dedicată Târgului de Fete („Hai pe Muntele Găina!”) semnată Vasile Sârb și cursanții săi de la Clasa de Artă Fotografică din cadrul Școlii de Arte și Meșteșuguri a Centrului de Cultură „Augustin Bena”, dar și un spectacol folcloric extraordinar. Sâmbătă seara, Târgul de Fete s-a mutat pe Muntele Găina, unde mii de persoane au petrecut până târziu în noapte alături de Gino & Band, Trupa COMPACT și DJ Harra.
Târgul de Fete a continuat duminică, începând cu ora 10:00, cu un ceremonial solemn la Crucea lui Iancu de pe Muntele Găina, unde a avut loc o slujbă Te Deum și oficialitățile prezente la eveniment au depus coroane de flori. Momentul solemn a fost accentuat de Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara „Augustin Bena” a Județului Alba. Programul a cuprins apoi Târgul Național al Meșterilor Populari și un spectacol extraordinar de folclor cu nume mari ale muzicii populare românești.
„Târgul de Fete de pe Muntele Găina este o sărbătoare care a intrat în spiritul locuitorilor din Apuseni, dar şi în spiritul românilor. Acest lucru ne-a fost demonstrat de miile de oameni care au venit să se bucure împreună de tradițiile, folclorul, portul popular, meșteșugurile și obiceiurile noastre românești. Le mulțumim tuturor celor care au ales să participe la păstrarea acestei sărbători populare dar și celor care ne-au sprijinit astfel încât ediția din acest an să fie o reușită. Târgul de Fete este pe drept cuvânt unul dintre cele mai importante branduri culturale ale României şi rămâne o dovadă vie că putem păstra şi promova într-o formă autentică zestrea de tradiții și obiceiuri”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură ,,Augustin Bena”.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina a fost organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Primăria și Consiliul Local Avram Iancu, cu sprijinul APA CTTA Alba, IPJ Alba, IJJ Alba, ISU Alba, Electrica Furnizare/Distribuție Alba.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina, subiectul unei cercetări etnografice
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai mare sărbătoare românească în aer liber, fiind un brand al județului Alba, dar și al tuturor românilor. Sărbătoarea este subiectul unei cercetări realizate de specialiștii Centrului de Cultură „Augustin Bena”.
Potrivit dovezilor etnografice, din vremuri străvechi, miezul verii (ziua de Sântilie – 20 iulie) era marcat în tradiţia ţinuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care „mişca satele”, locuitorii din crângurile Apusenilor. Moţi, mocani, crişeni şi zărăndeni urcau, în zvon de tulnice, în Munţii Bihorului, pe platoul „Găina”, unde se ţineau „datul”, „nedeia”, „Târgul de la Găina”.
Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.
Profesoara Elena Pogan din Avram Iancu spunea: „Muntele Găina are legendele lui, dar are şi legenda legendelor. Locul acesta, aşezat la poalele norilor, sub ocrotirea sfântă a razelor soarelui rostogolite peste chipul muntelui, îşi are povestea lui. Se spune că, în vremea când moţii îşi lucrau băile de aur, o găină cu pene de aur – Vâlva băilor, ieşea din băi şi se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care depunea ouă de aur. Într-o singură zi din an, de Sfântul Ilie, moţii îi vedeau faţa. În ziua aceea, locuitorii ţinutului se adunau pe munte, laolaltă cu fetele şi feciorii, ca pâraiele în matcă, să-şi spună păsurile, iar tinerii să se întâlnească, să se îndrăgească şi să se unescă pe viaţă prin căsătorie, oficiată de nenumărate ori de preoţii prezenţi la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina. De aceşti tineri se apropia găina care-şi avea cuibul nevăzut, chiar pe vârful muntelui, unde astăzi sălăşluieşte, întru eternitate, Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zână frumoasă, care ţinea în palme un ou de aur. Zâna se apropia de tinerii căsătoriţi şi le oferea oul ca dar, pentru fericire şi viaţă lungă. Oamenii se mirau, se minunau, se rugau şi-i mulţumeau. Apoi, zâna ridica mâinile spre cer, se preschimba în găină, cu aripile deschise peste imensitate şi se făcea nevăzută. Multă vreme, moţii s-au întâlnit pe muntele pe care l-au numit „Găina”, la cunoscutul „Târg de fete”, în frumosul obicei al iubirii şi încrederii. Numai că armonia dintre ei a fost tulburată de nişte ochi nechibzuiţi, care au descoperit cuibul Găinii şi i-au furat ouăle. Găina a făcut gălăgie şi răufăcătorii au rupt-o la fugă. În graba lor, s-au împiedicat şi-au răsturnat coşul cu ouăle de aur, care s-au rostogolit pe panta muntelui, până în râul din sat, care a fost numit „Aurarul”, iar mai târziu, Arieş”.
Legenda Muntelui Găina, relatată încă de la 1888 de neobosiţii cercetători Teofil Frâncu şi George Candrea, spune că „în timpul când şi în munţii Bihariei se lucrau băile (minele de aur), o găină de aur ieşea din băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur. Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinei, în mai multe rânduri au încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roşia Montană. De atunci, nemaiputându-se găsi aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le mai lucra, deoarece găina din poveste era vâlva băilor (zâna) şi ea a dus aurul cu sine, în părţile unde a zburat”.
Pe legendarul platou al „găinei de aur”, „târgul” sau „Datul de la Găina” se organiza în plină vară, după solstiţiu, când „se întorceau vremările”, iar seceta era „tăiată” de ploile lui Sântilie.
La „Datul de la Găina” se adunau tinerii şi gospodarii din cele patru ţinuturi străjuite de platoul legendar, Bihorul, Zarandul, Clujul şi Alba, aducând ţesături alese şi furci „împistrite” (cei de pe Crişul Alb), fluiere acordate şi „bote ghintuite” (moţii de la Câmpeni şi Arieşeni), lână şi tiocuri de răşină (mocanii de pe Arieş), ceramică (olarii din Făget şi Tinca), „cojoace înflorate şi sumane-mbăierate” (meşterii din Beiuş, Vaşcău, din Brad sau din Abrud şi Feneş), fructe de pădure şi plante medicinale (de la Poienile de Jos), scoarţă de stejar, pentru argăsitul pieilor (de pe Crişul Pietros) şi răşină de la Buru.
Toate acestea deveneau obiecte de schimb sau daruri între tinerii care se cunoşteau aici sau se reîntâlneau an de an, exprimându-şi bucuria în joc şi descântece, laolaltă, moţi şi mocani, crişeni şi zărăndeni, în aceeaşi simţire şi trăire a apartenenţei comune, de neam, cultură, tradiţie.
Scriitorul Ioan Slavici, bun cunoscător al etnografiei carpatice şi colaborator la elaborarea unei monografii a popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, releva legătura târgului de la Găina cu păstoritul montan, afirmând însă că acolo sus „se făceau logodne şi mai ales ale tinerilor înţeleşi încă dinainte de a se urca pe munte”.
În cadrul marii sărbători a muncii, a soarelui şi a luminii era firesc să se sărbătorească şi legăturile noi, sociale între familii şi neamuri. Iar „târgul”, „datul” în semantica graiului Apusenilor, nu însemna vânzare-cumpărare de fete, ci „tocmeala”, „credinţarea”, „logodna”, convenţie premaritală de comuniune spirituală.
Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, cunoscuta nedeie „Târgul de fete” fiind vizitată de un mare număr de turişti atraşi de cântecele şi dansurile cu specific local, de parada costumului popular diferenţiat după satele participante şi de târgul meşterilor populari.
An de an, aici îşi dau întâlnire, într-o amplă manifestare a frumosului, soli ai artei din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara.
Festivalul „Cultură pentru Cultură” – păstrătorii obiceiurilor și tradițiilor românești, premiați în cadrul unui proiect cultural unic în Europa
Festivalul - concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură” a continuat și în acest an, în perioada mai – iulie, cu o competiție privind modul în care sunt păstrate obiceiurile și tradițiile românești de către comunitățile locale, dar și de către ansambluri, interpreți, instrumentiști și meșteri tradiționali. Proiectul cultural este unic în Europa și își propune să promoveze valorile, obiceiurile, gastronomia și tradițiile autentice ale Albei. Festivalul a fost inițiat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, iar etapele din acest an au fost organizate în parteneriat cu primăriile din Ciugud, Săsciori, Bucium, Rimetea, Blaj și Avram Iancu.
De fiecare dată, concursul a fost jurizat de personalități importante din domeniul folclorului și etnografiei, printre care îi amintim pe: Gheorghița Nicolae, producător al emisiunii TEZAUR FOLCLORIC, Televiziunea Română – președintele juriului, Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, istoric de artă – Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti” București, Corneliu Bucur, cercetător științific, președinte Academia Artelor Tradiționale din România, Ștefan Coman, maestru coregraf, Președinte al Asociației Ansamblurilor, Orchestrelor și Grupurilor Folclorice Profesioniste din România, Vicepreședinte al Asociației Coregrafilor din România, Director al Ansamblului Folcloric ,,Baladele Deltei”, Georgeta Orian, conferențiar universitar doctor Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Facultatea de Istorie și Filologie, coordonator al Cercului de Etnologie ,,Ovidiu Bârlea” al universității, Ioan Haplea, etnomuzicolog, profesor universitar doctor Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima” Cluj Napoca, specialitatea Folclor muzical, este originar din Județul Alba, dirijor al primei orchestre populare din Alba Iulia - ,,Crăișorul munților” și Sorica Fărcașiu, maestru coregraf, o enciplopedie vie a dansului tradițional românesc din județul Alba.
În urma celor șase etape ale Festivalului-concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură”, câștigătorii celor mai importante premii sunt: BIANCA ȘUȘMAN – solistul vocal al Județului Alba în anul 2019, Ansamblul folcloric ,,DOINA MUREȘULUI” din Ciugud – grupul vocal al Județului Alba în anul 2019, TRAIAN ZBUTEA – rapsodul popular al Județului Alba în anul 2019, ELENA POPIȚA – poetul popular al Județului Alba în anul 2019, Ansamblul folcloric din Stremț – dansul tradițional și obiceiul tradițional al Județului Alba în anul 2019, DUMITRU CERNAT – solistul instrumentist al Județului Alba în anul 2019, FLUIERAȘII DIN ȘUGAG – grupul instrumental al Județului Alba în anul 2019 și AURELIA MATEI – meșterul tradițional al județului Alba în 2019.
Evenimente viitoare
Târgul Național de Turism Rural Albac – stațiunea Albac devine capitala turismului rural românesc
Stațiunea turistică Albac din Munții Apuseni găzduiește, în perioada 10 – 11 august 2019, Târgul Național de Turism Rural – cel mai important târg de turism rural din România. Evenimentul este cel mai longeviv și cel mai mare târg de promovare a turismului rural din România reunind reprezentanții din turism la nivel regional și național: agenții de turism, unități de cazare, firme prestatoare de servicii turistice dar și reprezentanți ai unor județe și localități cu potențial în ceea ce privește turismul rural. Ediția din acest an se bucură de o prezență numeroasă a zonelor rurale cu potențial turistic din România dar și a agențiilor de turism. Ajuns în acest an la cea de-a XV-a ediție, târgul reunește cererea și oferta din turismul rural încercând să promoveze totodată și gastronomia, tradițiile, meșteșugurile populare și folclorul românesc autentic.
Târgul Național de Turism Rural de la Albac este organizat de Consiliul Județean Alba, prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, și Primăria Albac, în parteneriat cu Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural Filiala Alba.
Târgul Național de Turism Rural de la Albac este o marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba.